Comisia Europeană prognozează pentru România o ÎNCETINIRE semnificativă a creșterii PIB-ului real pentru 2024. Estimările pentru UE

Comisiei Europeană a redus estimările de creștere economică ale României pentru acest an, conform celei mai recente prognoze macroeconomice, dată publicității vineri, pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene și la nivelul blocului comunitar.

Previziuni economice de toammnă pentru România indică o reducere a avansului economic pentru acest an estimat în primavară, dar și față de cel de anul trecut. Acum Comisia estimează pentru 2024,o încetinire semnificativă a creșterii PIB-ului real, până la 1,4 %, urmat de 2,5% în 2025, de la 3,3% pentru 2024 și 3,1% pentru 2025, coform estimărilor din primăvară.

„Consumul privat dinamic a sprijinit cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. Se preconizează că o redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și un consum privat și investiții reziliente vor accelera creșterea de peste 2 % în 2025 și în 2026”; potrivit Comisie.

Se preconizează că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, 5,5%  întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Pentru anul următor, inflație este estimată să scadă la 3,9%, iar în 2026, la 3,6%.

Dată fiind cererea de forță de muncă se estimează că va fi puternică, aceasta va reduce și mai mult șomajul.

Comisia atrage atența că se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023.

„Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026”, potrivit Comisiei.

Cererea internă puternică stimulează importurile

Potrivit Comisiei, în cursul anului 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile informatice și de transport au pierdut un impuls semnificativ de creștere din cauza cererii externe lente din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie.

În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile reale au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, expansiunea consumului privat a fost compensată în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost temperată de incertitudinile asociate măsurilor de consolidare fiscală preconizate. Prin urmare, se preconizează că creșterea PIB-ului real va încetini la 1,4 % în 2024, de la 2,4 % în 2023.

Se preconizează că o creștere treptată a cererii externe și a exporturilor, o relaxare suplimentară a condițiilor financiare, un consum privat rezilient și o accelerare a investițiilor private vor conduce la o creștere a PIB-ului real la 2,5 % în 2025 și la 2,9 % în 2026. Se preconizează că investițiile finanțate de UE în infrastructura publică vor sprijini puternic creșterea economică.

În pofida unor condiții comerciale favorabile, se preconizează că aportul negativ ridicată al exporturilor nete la creșterea PIB-ului în 2024 va adânci deficitul de cont curent la aproximativ 8 % din PIB, de la 7 % din PIB în 2023.

Se preconizează că redresarea exporturilor și moderarea importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și a câștigurilor în materie de competitivitate ca urmare a investițiilor în curs și a reformelor structurale, vor reduce într-o oarecare măsură deficitul de cont curent pe parcursul orizontului de prognoză rămas.

Șomaj scăzut și moderarea creșterilor salariale

Presiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat, reflectând în principal încetinirea activității economice și un aflux tot mai mare de lucrători străini. Cu toate acestea, cererea de forță de muncă rămâne rezilientă și se preconizează că rata șomajului va scădea marginal în perioada analizată în previziuni.

Salariile nominale atât din sectorul public, cât și din cel privat au continuat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se preconizează că moderarea salariilor va avea loc în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja ridicate ale salariului minim, inflația mai scăzută și reducerea tensionării pieței forței de muncă.

Dezinflația continuă

Se preconizează că o încetinire semnificativă a prețurilor la energie și alimente va conduce la o scădere a inflației IAPC totale, de la aproape 10 % în medie în 2023 la aproximativ 5,5 % în 2024. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor se mențin ridicate, ca urmare a cererii interne puternice generate de creșterile salariilor și pensiilor și de creșterile încă ridicate ale prețurilor serviciilor.

Se preconizează că inflația medie IAPC va scădea în continuare și, în cele din urmă, se va încadra în intervalul țintei de inflație a băncii centrale de 2,5 % ±1 punct procentual, dar numai spre sfârșitul anului 2026.

Se preconizează că deficitul public va rămâne ridicat în 2025 și 2026, conform politicilor actuale

Se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5 % din PIB). Deficitul mai mare decât se preconizase reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.

Aceasta reflectă, de asemenea, o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe decât se preconizase.

Se preconizează că investițiile publice ca procent din PIB vor crește semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE.

În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat în România. În 2025, se preconizează că costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o creștere suplimentară a plăților de dobânzi (2,2 % din PIB în 2026, față de 1,4 % din PIB în 2022) vor menține creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat.

Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în concordanță cu evoluțiile activității economice. Este important de remarcat faptul că previziunile nu includ niciun impact al eventualelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau a cheltuielilor incluse în planul bugetar și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.

Aceste măsuri nu sunt suficient de detaliate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce în mod semnificativ deficitul public în raport cu această previziune, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător în contextul bugetului pentru 2025, arată Comisia.

În ceea ce privește datoria publică, se preconizează că aceasta va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60 % în 2026, reflectând deficite ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani.

Previziunile pentru UE: O revenire treptată într-un mediu nefavorabil

Comisia prognozează că după o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creștere modestă, în timp ce procesul de dezinflație continuă. Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene estimează o creștere a PIB-ului în 2024 de 0,9 % în UE și de 0,8 % în zona euro.

• Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5 % în UE și la 1,3 % în zona euro în 2025 și la 1,8 % în UE și la 1,6 % în zona euro în 2026.
• Se estimează că inflația totală în zona euro se va înjumătăți în 2024, de la 5,4 % în 2023 la 2,4 %, înainte de a scădea treptat la 2,1 % în 2025 și la 1,9 % în 2026.
• Se estimează că la nivel de UE procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația totală scăzând la 2,6 %, de la 6,4 % în 2023, și va continua să scadă la 2,4 % în 2025 și la 2,0 % în 2026.
• Creșterea economică se va accelera pe măsură ce consumul se va intensifica și investițiile își vor relua creșterea

După reluarea creșterii economice în primul trimestru al anului 2024, economia UE a continuat să se extindă pe parcursul trimestrelor doi și trei într-un ritm constant, deși modest.

Potrivit Comisiei, creșterea ocupării forței de muncă și redresarea salariilor reale au continuat să sprijine veniturile disponibile, dar consumul gospodăriilor a fost limitat. Un cost al vieții încă mare și incertitudinea sporită în urma expunerii repetate la șocuri extreme, la care se adaugă stimulentele financiare pentru a economisi în contextul unor rate mari ale dobânzii, au determinat gospodăriile să economisească o parte tot mai mare din veniturile lor. În același timp, investițiile au dezamăgit, existând o contracție profundă și amplă în toate statele membre și pentru toate categoriile de active în prima jumătate a anului 2024.

Limitarea consumului pare să se relaxeze. Pe măsură ce puterea de cumpărare a salariilor se redresează treptat, iar ratele dobânzilor scad, consumul urmează o traiectorie ascendentă. Se estimează că investițiile își vor relua creșterea pe fondul bilanțurilor solide ale întreprinderilor, al redresării profiturilor și al îmbunătățirii condițiilor de creditare. Impulsul generat de Mecanismul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE va stimula o creștere a investițiilor publice în perioada analizată în previziuni.

În ansamblu, se estimează că cererea internă va stimula creșterea economică în viitor. Se estimează că, în 2025 și 2026, exporturile și importurile vor crește, în linii mari în același ritm, ceea ce implică o contribuție neutră la creștere a comerțului net.

Procesul dezinflaționist continuă

Procesul de dezinflație care a început spre sfârșitul anului 2022 continuă, în pofida unei ușoare creșteri a inflației în luna octombrie, determinată în mare parte de prețurile la energie.

Presiunile asupra prețurilor în sectorul serviciilor rămân mari, dar se estimează că se vor modera de la începutul anului 2025, ca urmare a încetinirii ritmului de creștere a salariilor și a creșterii preconizate a productivității, și vor fi susținute de efecte de bază negative. Aceste fenomene creează condițiile ca inflația să scadă spre valoarea țintă la sfârșitul anului 2025 în zona euro și în 2026 la nivel de UE.

Piața forței de muncă rămâne puternică, cu un nivel mic record al șomajului

Potrivit Comisiei, piața forței de muncă din UE s-a menținut bine în prima jumătate a anului 2024 și se estimează că va rămâne puternică. Se estimează că creșterea ocupării forței de muncă în UE va continua, deși într-un ritm mai lent, de la 0,8 % în 2024 (0,9 % în zona euro) la 0,5 % în 2026 (0,6 % în zona euro).

În octombrie, rata șomajului în UE a atins un nou nivel mic istoric de 5,9 %. Pentru anul 2024 în ansamblu, se estimează că ea se va situa la 6,1 % (6,5 % în zona euro) și va continua să scadă, ajungând la 5,9 % în 2025 și 2026 (6,3 % în zona euro).

Deficite în scădere ca urmare a consolidării fiscale

Specialișii Comisiei spun că, întrucât multe state membre depun eforturi pentru a-și reduce rata datoriei, se estimează că deficitul public al UE va scădea în 2024 cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, la 3,1 % din PIB și la 3,0 % în 2025. Se estimează că în 2026 dinamica economică pozitivă va reduce deficitul și mai mult, până la 2,9 %. Pentru zona euro, se estimează că deficitul va scădea de la 3,0 % în 2024 la 2,9 % în 2025 și la 2,8 % în 2026.

Cu toate acestea, se estimează că rata agregată a datoriei față de PIB la nivelul UE va crește, de la 82,1 % în 2023 la 83,4 % în 2026. Această evoluție urmează unei scăderi de aproape 10 puncte procentuale între 2020 și 2023 și reflectă efectul deficitelor primare încă mari și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile, care nu mai sunt compensate de creșterea mare a PIB-ului nominal pe măsură ce inflația se diminuează. Pentru zona euro, se estimează că datoria publică va crește de la 88,9 % din PIB în 2023 la 90 % în 2026.

Incertitudinea și riscurile cresc

Incertitudinile și riscurile de evoluție negativă în perspectivă au crescut. Războiul de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul intensificat din Orientul Mijlociu alimentează riscurile geopolitice și riscurile care afectează securitatea energetică. O nouă creștere a măsurilor protecționiste luate de partenerii comerciali ar putea perturba comerțul mondial, afectând economia extrem de deschisă a UE.

Pe plan intern, incertitudinea în materie de politici și provocările structurale din sectorul de producție ar putea duce la pierderi suplimentare de competitivitate și ar putea afecta creșterea economică și piața forței de muncă. În plus, întârzierile în punerea în aplicare a MRR sau un impact mai puternic decât cel preconizat al consolidării fiscale ar putea inhiba și mai mult reluarea creșterii. În cele din urmă, inundațiile recente din Spania ilustrează consecințele dramatice pe care le pot avea frecvența și amploarea tot mai mare a pericolelor naturale, nu numai pentru mediu și persoanele afectate, ci și pentru economie.

Citiți și:

UE vrea avansarea relațiilor cu SUA, dar este pregătită de tensiuni comerciale cu TRUMP /„Nu trebuie să subestimăm riscurile”

Moneda EURO s-a depreciat în raport cu dolarul american, după ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă. Scenariile analiștilor